Fiecare dintre noi este o fiinţă unică! Un argument în favoarea unicităţii noastre este configuraţia ADN pe care fiecare dintre noi o are. Probabilitatea de a găsi pe cineva ca tine este 1:10 la puterea 2.400.000.000. Numărul acesta este aşa de mare încât dacă ai scrie fiecare cifră lată de 25 mm, ai avea nevoie de o foaie de hârtie lungă cât circumferinţa pământului pe la ecuator. Ca să vă faceţi o idee de mărimea acestui număr de sub unu, trebuie să ştiţi că experţii presupun că în univers există 10 urmat de 76 zerouri de particule. In concluzie, ce înseamnă toate acestea? Că este, practic, imposibil să mai existe cineva ca tine. EŞTI UNICAT. Dumnezeu, după ce te-a creat, a spart forma în care te-a „turnat”. Nu eşti un produs pe bandă. Eşti unic şi de aceea nimeni de-a lungul istoriei nu te-ar putea înlocui. Asta înseamnă că ai abilităţi deosebite şi un rol unic. „Dumnezeu nu face rebuturi” – spunea cineva. Există un scop pentru care exişti pe acest pământ. Stii care este? Ţi-ai pus vreodată întrebarea „De ce sunt aici?”
Am auzit odată un citat care suna cam aşa: „Cea mai mare tragedie a zilelor noastre este că cei mai mulţi oameni merg în mormânt având în ei o melodie unică, necântată încă.”
Eu cred că atunci când am venit pe această lume am adus cu noi ceva ce nimeni n-ar putea aduce. Ceva unic, deosebit de restul. Ne-am născut având în inimă o „melodie” superbă, dată de Dumnezeu, pe care numai noi o putem cânta şi nimeni altcineva din această lume. Avem ceva de dat lumii, ceva ce nimeni n-ar putea înlocui. Ti-a trecut prin minte vreodată acest lucru? Te-ai gândit că ai putea avea o menire unică?
Cu siguranţă are de-a face cu unicitatea ta. Ai talente, înzestrări, deprinderi care te fac să fii unic. Nimeni n-ar putea interpreta „melodia ta” în locul tău. Tocmai de aceea ar fi cu adevărat o tragedie să o ducem cu noi în mormânt, fără să o fi cântat: era ceva ce numai noi puteam cânta... şi nimeni n-a auzit.
Trăim într-o lume în care cei mai mulţi oameni au o mentalitate orientată spre sine. Eul este centrul atenţiei lor. Puteţi vedea asta începând cu primele luni de viaţă ale unui copil... până la reclamele de la ciocolata Primola sau cartofii prăjiţi de la Mc Donalds: „Nu-i împarţi cu nimeni.” Şi totuşi ne confruntăm cu o ciudăţenie în zilele noastre. Dacă aţi avut ocazia să treceţi prin câteva interviuri, aţi sesizat uşor că ceea ce se caută cel mai mult sunt oamenii care pot interacţiona, care pot colabora cu ceilalţi sau îi pot conduce. Societatea este sătulă de mediocritate; companiile caută oameni care au depăşit această condiţie – oameni care sunt în stare să-i influenţeze pe alţii şi să-i conducă. Si este de la sine înţeles că influenţa trebuie să fie benefică.
Ca student, se presupune că, din start, ai potenţialul de a avea un impact mult mai mare decât media. Aşadar, este foarte probabil ca „melodia” ta să influenţeze oamenii mai mult decât numeroase alte „melodii”.
Ce ţi-ar plăcea să faci: să îngroşi rândul celor care aduc suferinţă şi necaz în această lume sau să aduci răspunsuri la problemele ei? Să fii o parte a problemei sau o soluţie, ajutând prin influenţa ta pozitivă? Să îngroşi rândurile mediocrităţii sau să ieşi în evidenţă ca un model respectat şi demn de urmat? Alege să cânţi „melodia” cu care ai fost creat, trăieşte-ţi unicitatea, găseşte-ţi menirea şi împlineşte scopul cu care ai fost adus aici pe pământ!
Dar bine, o să mă întrebi, cum pot să ştiu care este melodia pe care o am de cântat? Care este scopul meu în această lume? Încotro să o iau?
Am citit odată o povestire care m-a impresionat. Doi prieteni, mari amatori de distracţii, s-au hotărât să-şi petreacă ziua într-un labirint construit special pentru amuzament. Acesta era suficient de mare încât să-ţi poţi petrece o grămadă de timp înăuntru fără să găseşti o cale de ieşire. Unul dintre cei doi era aproape sigur că va rezolva misterul labirintului printr-o abordare matematică. Insă, după câteva ore de orbecăială şi învârtire în cerc, au ajuns epuizaţi şi înfometaţi. Trebuiau să recunoască faptul că „se cam pierduseră”. La un moment dat însă, cineva s-a apropiat de ei şi le-a spus:
- Vă urmăresc de ceva timp din turnul de control al labirintului şi constat că v-aţi pierdut.
- Da de unde, încă vreo câteva cotituri şi suntem afară, răspunse matematicianul. Auzi, n-ai cumva un sandvici, îl întrebă apoi.
- Domnilor, spuse cel din turnul de control, mă văd totuşi nevoit să vă conduc spre ieşire. În curând se întunecă şi trebuie să închidem. De fapt, sunteţi foarte aproape. Facem pe aici la stânga, acum la dreapta şi din nou la stânga. Gata... Suntem afară!
Aşa stau lucrurile şi în realitate! Avem nevoie de „Cineva” „din turnul de control” care să ne ajute să înţelegem cel mai bine pe unde este ieşirea; cineva care vede imaginea de ansamblu – ştie cum am intrat, unde suntem, dar mai ales pe unde să ieşim.
Creatorul nostru ştie cel mai bine scopul cu care ne-a creat. Dumnezeu ştie cel mai bine care este menirea noastră pe acest pământ. El este primul care nu doreşte să trăim în mediocritate, ci să avem un impact extraordinar şi unic în această lume. Ai fost creat să foloseşti valoarea ta unică într-un mod în care vei aduce o schimbare unică în această lume – şi nimeni altcineva n-ar putea s-o facă la fel de bine! Când vei face aceasta, nu vei mai avea probleme cu imaginea de sine: pentru că, împreună cu Dumnezeu, vei face lucruri pe care nimeni altcineva n-ar putea să le facă. Dă-I lui Dumnezeu şansa de a te ajuta să-ţi împlineşti menirea şi de a avea un impact maxim în această viaţă. Un proverb danez spune: „Talentele şi abilităţile mele sunt darul lui Dumnezeu pentru mine. Ce fac cu aceste daruri însă este darul meu pentru Dumnezeu.” El ştie cum sună acea melodie unică din noi, pentru că El a pus-o în noi. Şi tot El ştie şi cum am putea-o interpreta.
Dacă vrei să Il înţelegi, te-am putea ajuta. Caută-ne, te rugăm, la redactia@fitzuica.ro sau pe site: www.fitzuica.ro.
Edmund Burke spunea: „Pentru ca răul să triumfe în această lume, este suficient ca oamenii de bine să nu facă nimic.”
Nu sta degeaba! Nu lăsa ca „muzica” ta să meargă cu tine în mormânt, necântată!


#1 in sfarsit!
Frumoasa abordare si un adevar pe care foarte multi l-am gasit, dar nu ne grabim sa-l decodam.